Imprejurimi

Priveliste

Bistra

Educatie

Crasna Viseului:
Mentionata in documente din anul 1700. Elevii invatau carte in biserica in limba ungaro – ruso – carpatino. Intr-un alt document datat din 1845 se arata ca elevii invatau in limba romano-ucrainiana. Un alt document din 1881arata ca un numar de 18 copii invatau scrisul, cititul si socotitul. In anul 1892 in Crasna a existat capela-Troita construita de groful Sigismund Papp de Viso.
In 1893 invatau carte 25 de copii, in 1918 – 37, in 1930 – 41. In perioada anilor 1945 – 1953 pentru cuprinderea unui numar cat de mare de copii la cursuri, s-a extins sfera de scolarizare, contruindu-se mai intai scoala la centru apoi cea de la Maidan si luand fiinta scoli periferice in asa zise catune. Tot in aceasta perioada au luat fiinta cursuri de afabetizare a populatiei nestiutoare de carte, actiune care se incheie in 1953. In 1957 se construieste noua scoala, care reuseste sa cuprinda un numar de 230 de elevi. In anul scolar 1960 – 1961, la cele 2 scoli cu clasele I-VIII erau cuprinsi 712 elevi, conduse de 37 de cadre didactice,  posturi de educatoare cu un numar de 104 copii. In 1988-1989 erau cuprinsi la cursuri 90 de prescolari, iar in clasele I-IV erau 88 de elevi, in clasele V-VIII erau 104 elevi, iar in clasele IX-X 81 de elevi.

  Valea Viseului:
In sec. XV-XVI, in Valea Viseului nu a existat o scoala separata de stat, ci ea a functionat alaturi de biserica. Primul document ne vorbeste de scoala din sec. XVIII si arata ca copiii din Valea Viseului frecventeaza scoala din Trebusa. Un document din 1881 mentioneaza ca in cadrul bisericii invatau 18 elevi , iar copii din partea de vest a satului frecventau scoala din Rona de Sus, si ca impreuna erau 250 de elevi. In anul scolar 1960-1961 in Valea Viseului a existat urmatoarea structura scolara: 2 posturi de educatoare cu circa 60 de copii, iar in clasele I-VIII erau cuprinsi 712 elevi indrumati de 27 cadre didactice. In perioada 1988-1989 structura scolara era: 4 educatoare, 7 posturi de invatatori, 144 de elevi.

Bistra:
Vorbind despre scoala din Bistra distingem cateva perioade. Primul document in care este mentionata scoala dateaza din perioada domniei imparatesei Maria Tereza, consemneaza perioada 1643-1918. A doua perioada este cea intre 1918-1940. Primele vesti despre scoala avem inca din anul 1643, cand paroh-dascal Serafim Stefan se ocupa si de invatatura copiilor. Parohul-dascal, localnicdin Petrova a reusit sa construiasca si in Bistra o mica Biserica-scoala, frecventata de copii din Bistra, Crasna si chiar din Petrova. In baza actului Episcopiatului Maramuresului, semnat de Pertu Anderea, datat 1860, aflam ca Bistra avea 859 locuitori ucrainieni, din care doar 120 stiau sa citeasca. Un alt document din 1893, spune ca scoala-biserica era frecventata de 30 de copii sub conducerea parohului-dascal Nemes Laszlo. In anul 1896, scoala era frecventata de 45 de copii, dascal fiind Ion Nistor. In anul 1910 Bistra avea 862 locuitori, dar stiau sa citeasca doar 72. In anul 1930 Bistra avea 738 de cetateni, ucrainieni, evrei si alte etnii. Intre 1940-1944 invatamantul se facea in limba maghiara. In anul 1944 scoala era frecventata de 50 elevi, dascal fiind Lazlo Tabac. Incepand cu 1945 invatamantul se facea in limba ucrainiana, dascal fiind Maricec Petru, Mesco Vasile si Iulia Holovcici. In anul scolar 1948-1949 scoala era frecventata de un numar de 98 elevi. Amintim dascalii: Mesco Vasile, Manovschi Ana, Mesco Maria. In 1954, ia fiinta clasa a V-a, se deschide internatul scolar. In cadrul internatului sunt cazati copii din Bistra, Crasna si Valea-Viseului. Scoala cuprinde un numar de 168 elevi, director al scolii a fost numit Petru Maricec. Dupa anul 1955 scoala este incadrata de noua generatie de cadre didactice calificate absolvente de licee pedagogice din Sighetu-Marmatiei si Siret din care amintim: Marciuc Ana, Boiciuc Vaselina, Mititel Stefania, Madon Livia, Mandiuc Livia, Mandiuc Ilie, Roman Ivan, Belea Vasile, Teaciuc Elena si altii. In anul scolar 1960-1961 avea urmatoarea urmatoarea structura scolara:doua posturi de educatoare cu 58 copiii si 613 elevi in clasele I-VIII. Incepand cu anul scolar 1967-1968 date statistice privind structura scolara le vom prezenta pe comuna, cuprinzand scolile generale Bistra, Crasna, Valea-Viseului si Crasna Maidan.
In anul scolar 1967-1968 erau cuprinsi in clasele I-VIII, 1184 elevi, iar gradinitele cuprindeau 367 copii. Scolile erau incadrate cu un numar de 60 cadre didactice, educatoare, invatatori profesori si alt personal calificat. Incepand cu anul 1990 numarul elevilor este in descrestere, astfel in 1990 numarul lor este de 1004, in anul 1995 de 905, in 1997 de 788, iar la sfarsitul anului 2001 de 607 elevi.
Cauzele reducerii numarului de elevi sunt strans legate de reducerea numarului de locuitori ai comunei Bistra.
In perioada 1970-1975 in Bistra s-a construit o frumoasa, spatioasa si moderna scoala cu 2 nivele care cuprinde un numar de:

  • 11 sali de clasa,
  • sala profesorala,
  • secretariat,
  • biblioteca scolara si directiunea scolii.

Cele 11 sali de clasa au urmatoarea destinatie: 8 sunt folosite ca sali de clasa, 2 ca laboratoare si o sala de sport.

Activitatea culturala:
Activitatea caminelor culturale este strans legata de de viata economica, sociala, scolara si spirituala a populatiei comunei. Fiecare sat dispune de cate un camin cultural in care se desfasoara activitati cultural-artistice si sociale. De-a lungul existentei lor caminele culturale au jucat un rol important in unitatea populatiei si pastrarea traditiilor stramosesti, a portului, limbii, obiceiurilor locale, a cantecului si dansului popular. In acest scop au activat in cadrul caminelor culturale formatii artistice de cor, grup local, teatru, dansuri, brigazi artistice de raspandire a stiintei, culturii si de informare a populatiei cu legile satului, cu tot ce este nou. In Bistra cauza neactivitatii culturale-artistice o reprezinta lipsa unui camin cultural. Vechiul camin, total degradat a trebuit demolat, iar in 1992 a fost intocmita documentatia de construire a unu nou camin cultural. In momentul de fata este ridicat in rosusi acoperit, se lucreaza in interior si in limita banilor alocati, lucrarea va fi finalizata. In viata culturala a comunei Bistra, din trecut ca si in prezent, rolul principal l-au jucat cadrele didactice, dintre care amintim: Belea Vasile, Giuraniuc Ana, Roman Stefania, Hosciuc Silvia, Bilcec Maria, Gorgan Ana, Ulici Alexandru, Coreniuc Dumitru, Ciubica Maria, Luteac Vasile si altii. Despre viata cultural-artistica, pana la sfarsitul celui de al II-lea razboi mondial nu putem spune multe lucruri, pentru ca a lipsit baza materiala si intelectualitatea. Abia dupa terminarea razboiului se dezvolta viata culturala – apare radioul, presa, se infiinteaza bibliotecile scolare, iar in anul 1965 ia fiinta biblioteca comunala. Apar primele filme artistice pe diferite teme, rularea peliculelor se facea pe ecrane improvizate pe pereti.
In Bistra, cauza inactivitatii cultural-artistice o reprezinta lipsa unui camin cultural. Vechiul Camin Cultural, total degradat a trebuit demolat, iar in 1992 a fost intocmita documentatia de construire a unui nou camin cultural. Lucrarea a inceput exact dupa primirea documentatiei, dar din lipsa de fonduri banesti, acest obiectiv inca nu a fost finalizat. In momentul de fata, este ridicat in rosu si acoperit, se lucreaza in interior si in limita banilor ce vor fi alocati, lucrarea va fi terminata.
Biblioteca comunala din Bistra a luat fiinta in 1957, constituita dintr-un numar de 257 de carti-volume. Pe parcursul anilor numarul volumelor creste astfel incat la sfarsitul anului 1968 se inregistreaza 4500 de carti – volume. La sfarsitul anului 2001 la biblioteca erau inregistrati un numar de 424 de cititori si 5237 de carti imprumutate. Pe langa imprumutul de carte, biblioteca desfasoara o activitate sustinuta pentru atragerea de noi cititori, prin organizarea de recenzii ale celor mai noi si intreresante carti, mese rotunde, unde se discuta diferite probleme ridicate de cititori. Activitatea bibliotecii se desfasoara in conditii improprii din lipsa unui spatiu adecvat.
Un alt factor-cauza care a dus la scaderea interesului pentru carte este aparitia audio-vizualului. In momentul de fata, aproape in fiecare casa exista radio, televizor sau alte aparate de acest gen. Programele audio sau tv sunt mult mai diversificate si pe placul doritorilor.
In perioada anilor 1975-1980 la propunerea directiunii scolii din Bistra sub Conducerea prof. de istorie Popescu Virgil, s-a reusit colectarea multor piese vechi din lemn, ceramica, fier, bronz si roca, care s-au construit intr-un muzeu. Dupa 1989, datorita lipsei de interes, muzeul s-a desfiintat de la sine.
O alta activitate care se desfasura in caminele culturale si care a disparut cu timpul este cinematograful. Cauzele disparitiei rezuma tot la lipsa de interes.