Imprejurimi

Priveliste

Bistra

Prezentare Locala

Comuna Bistra, cu satele apartinatoare – Bistra, Crasna Viseului si Valea Viseului – tinut cu o straveche istorie, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala, de glia si fiinta neamului romanesc, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala, de glia si fiinta neamului romanesc, cu oameni care si-au facut o mandrie din a pastra datinile, portul stramosesc si in special limba materna, adica limba ucrainiana.

De-a lungul istoriei, comuna Bistra, a cunoscut profunde transformari in dezvoltarea sa economica, politica, cultural educativa si religioasa.

Primul document atesta existenta satului Bistra in anul 1411. Date statistice concrete apar abia in sec. al VXII-lea si mentioneaza existenta a 29 de fumuri, fara a preciza numarul de locuitori. In 1717, existau 170 fumuri. In 1882 se mentioneaza pentru prima data si numarul de locuitori – 540. In anul 1896 mentioneaza 470 greco-catolici, 38 romano-catolici si 153 de evrei, in total 661 locuitori. In 1913 existau 672 locuitori, din care 511 ucrainieni. In anul 1930 existau 947 locuitori, respectiv 202 fumuri. In anul 1940 existau 786 locuitori de etnie ucraineana si 250 evrei, in total 1036. In anul 1948, numarul locuitorilor este de 861. Se observa scaderea numarului locuitorilor datorita plecarii evreilor. IOn anul 1956 satul avea 1063, in anul1966 avea 1284, majoritatea ucrainieni. Incepand cu anul 1968 si pana in prezent (2002), populatia celor trei sate, Bistra, Crasna si Valea Viseului se situeaza in jurul cifrei de 5000.
Merita mentionat ce Bistra devine de sine – statatoare din anul 1913. Primii locuitori mentionati in arhive purtau numele de: Dutciuc, Mascaliuc, Grijac, Madiar, Coreniuc, Godanca, Zelenciuc, Slavita, Lecico, Rozniciuc, Catarenciuc, Boiciuc, Greceniuc.

Crasna-Viseului:
Denumirea satului si atestarea lui documentara apare in anul 1411 in “Diploma Regelui Ungariei Robert” si rezulta ca este domeniul de proprietate al urmasilor lui Dragos si Bogdan. In baza documentelor din 1882, Crasna poarta numele de Frumosava. In perioada sec. XIV-XIX Crasna apartinea de Petrova , chiar daca purta in anumite perioade denumirea de Crasna-Bistra. Incepand cu anul 1945 Crasna-Viseului devine de sine statatoare pana in anul 1968, cand intra in componenta comunei Bistra. Amintim cateva nume de locuitori ai localitatii: Dutca, Dutciuc, Gorgan, Mocerniac, Fedac, Crasnian, Iurisciuc, Semeniuc, Antosec, Hretiuc, Pisten, Clipei, Boiciuc.
De asemenea amintin cateva toponime: Iavoriv, Sfannai, Popivan, Serban, Bilea, Hodea, Nosa, Uloha, Hrihoret.
Populatia Crasnei este mentionata intr-un document din 1881 si datele se afla in cartile bisericii din localitate. Documentul cancelariei din Petrova, anul 1910 arata ca Petrova are un numar de 4229 locuitori, din care 1376 ucrainieni din Bistra si Crasna, care se propune ca sunt locuitorii din Crasna. Un alt document-statistica din 1956 arata ca in Crasna traiesc 2199 locuitori.

Valea-Viseului
Denumirea Valea-Viseului dateaza din sec. al XV-lea. De-a lungul istoriei, purta diferite denumiri: Viso-Viseu, Visovelidi, Valea-Viseului, Fehei Potoc. Partea de vest a localitatii intra in componenta Ronei de Sus si purta numele de Rona Poleana, iar partea de vest a localitatii intra in componenta localitatii Tribusa aflata pe teritoriul Ucrainei.
In “Istoria Maramuresului” de Al. Filipascu se spune ca stravechiul teritoriu numit Velidi apartinea domeniului Petrova, iar locuitorii sai erau slugi (robi).
O analiza a satului este foarte dificil de efectuat pentru ca informatiile istorice sunt extrem de confuze, totusi, stim ca primii locuitori de pe valea raului Tisa erau cam 400 de hutuli veniti din Rahau, Iasinea, Bogdan, Galitia. Amintim cateva nume de locuitori: Matiasciuc, Clempus, Mariece, Craus, Dobrotehi, Firiscee, Godenciuc, Hosciuc, Onujec, Slavita, Neamciuc, Papariga, Spivaliuc, Traista, Perejuc.
Primele date privind numarul locuitorilor provin din anul:

  • 1910 cu 598
  • 1930 cu 734
  • 1940 cu 1150
  • 1941 cu 1198
  • 1948 cu 1107

din care:

  • 970 ucrainieni
  • 12 romani
  • 9 unguri
  • 95 evrei

Incepand cu anul 1950 nr. locuitorilor este cuprins in totalul comunei Bistra. In ansamblu, daca analizam datele statistice se observa o continua scadere a numarului de locuitori. Exemplificand, in anul 1957 comuna avea 5687 Locuitori, in anul 1980 – 5416, in anul 1990 – 4965 si se ajunge la sfarsitului anului 2001 la 4598 de persoane. Cauzele descresterii sunt multiple si amintim: emigrarea familiilor intregi spre zone mai dezvoltate din punct de vedere agricol si industrial, libera emigrare in afara tarii, legalizarea intreruperii sarcinii si a folosirii anticonceptionalelor, precum si saracirea continua a populatiei, care nu mai doreste sa aiba o familie numeroasa.

Comuna Bistra are un numar total de 4133 de locuitori:

  • Bistra – 1018 locuitori
  • Valea Viseului – 1471 locuitori
  • Crasna – 1644 locuitori

Din totalul de locuitori ai comunei:

  • romani – 436
  • ucrainieni – 3603
  • maghiari – 3
  • ruteni – 74
  • romi – 7
  • moldoveni – 3
  • arabi – 1
  • alte etnii – 4

Structura ocupationala:

  • populatie totala activa – 3000
  • populatia ocupata – 4000
  • someri – 100
  • rata somajului – 0.02%

Structura pe grupe de varsta a populatiei:

  • Total locuitori – 4133
    • 0 – 14 ani: 600 locuitori
    • 15 – 59 ani: 3000 locuitori
    • peste 60 de ani: 533 locuitori

Distribuirea agentilor economici pe activitati – numarul de agenti:

  • comertul cu amanuntul – 22
  • fabricarea produselor din lemn – 3
  • transporturi terestre – 1
  • constructii – 10

Coordonate geografice
Comuna Bistra este atestata documentar din anul 1411, se afla in nordul judetului Maramures, la 105 km distanta de municipiul Baia Mare, la 35 km de orasul Sighetul Marmatiei si la 32 de km de orasul Viseu de Sus. Cu o suprafata de 70 kmp, cu relief muntos brazdat de raurile Viseu si Tisa – si afluentii Crasna, Bistra, Valea-Neagra, Luhei – se invecineaza cu satul Ucraina la nord, cu Leordina si Petrova la sud-est, cu Rona de Sus si Lunca la Tisa la sud-vest si cu Repedea si Ruscova la est. Toate localitatile sunt asezate in bazinul raului Viseu si sunt inconjurate de sirul muntilor Maramures cu urmatoarele varfuri:

  • Pop Ivan  – 1937m,
  • Serban – 1848m,
  • Polonica – 1613m,
  • Muncel – 1318m.

In partea de sud a comunei curge raul Viseu, care absoarbe raurile Ruscova, Crasna, Bistra, Valea-Neagra, Luhei, dupa care se varsa in Tisa.
Un alt aspect al zonei tine de peisajul de munte cu paduri de conifere si foioase, cu pasari si animale salbatice toate variate:

  • ursul brun,
  • cerbul carpatin,
  • porcul mistret,
  • vulpea,
  • bursucul,
  • rasul,
  • vulturul,
  • corbul,
  • cotofana,
  • pitigoiul,
  • gaita si altele.

In general, clima poate fi caracterizata ca o clima temperat-continentala cu nuante moderate. Factorii care conditioneaza clima sunt: pozitia geografica, tipul de relief, precum si vegetatia. In ce priveste precipitatiile atmosferice se poate aprecia ca ele sunt abundente, cuprinse intre 700 si 1500 l/mp/an.
Reteaua hidrologica bogata si relieful muntos – cu inaltimile cuprinse intre 900 si 1937 m – creaza conditii favorabile pentru precipitatii si ninsori abundente, care duc primavara timpuriu si in lunile mai-iunie la viituri destul de mari care pot produce necazuri, inundand suprafete arabile si gospodarii.

Coordonate istorice
Satele comunei Bistra, posesoarele unor bogate mosteniri si traditii de istorie multimilenare, apar in documentele istorice incepand din anul 1411. Toponimia localitatilor porneste de la vechile nume istorice locale, astfel Bistra deriva din numele apei curgatoare Valea Bistrei care izvoraste din varful muntelui Hodea. (Hovdea)
Crasna Viseului poarta acest nume dedus din anumite cuvinte din limba ucrainiana, ca frumos, frumoase, frumosi (krasnein krasna, krasne) si care sunt legate tot de un rau cu numele Crasna Frumuseaua. Raul poarta acest nume, datorita apelor sale curate ca lacrima, si a vitezei cu care curge, varsandu-se apoi in raul Viseu. Raul Crasna este format din 2 paraiase, unul izvorand din varful muntelui Pop Ivan, iar celalat din varful muntelui Serban – Topolev – Polonica.
Valea Viseului este cunoste cunoscut in documente inca de la inceputul secolului al XV-lea. Denumirea deriva din doua cuvinte: raul Viseu si vale.
Initial satele Bistra, Crasna Viseului, Valea Viseului, au fost considerate localitati apartinand comunei Petrova. Tot din documentele vremii, rezulta ca locuitorii acestor asezari erau robi ai bogatanilor din Petrova, din diploma regelui Ungariei, Robert datata in anul 1411 se arata ca zonele vaste ale Maramuresului istoric, aflate de-a lungul raurilor Iza si Viseu aveau rezidentiatul la Cuhea si Rozavlea. Mai tarziu localitatile de-a lungul raului Viseu apartineau domeniului public Viseu si Petrova.
Despre existenta localnicilor ne vorbeste si un document redactat de un istoric-documentarist in 1850, care descrie originea, traditiile si obiceiurile din aceasta zona. Acest document critica apartenenta Crasnei si Bistrei la Petrova, insa face precizarea ca biserica de rit greco-catolic era arondata la biserica greco-catolica din Rona de Sus, cu paranteza ca biserica din Valea Viseului aparitia bisericii Trechusa (azi in Ucraina).
Merita mentionat faptul ca in perioasa 1985-1989, un grup de arheologi, la sugestia localnicilor din Crasna Viseului, au efectuat cercetari in locul numit Uloha, unde au scos la suprafata obiecte de bronz datate in secolul al XI-lea. Aceste obiecte se afla in custodia Muzeului de Istorie din Sighetul-Marmatiei. Obiectele de bronz, descoperite dovedesc ca aceste locuri erau locuite inca inaintea secolului al XI-lea. Aceste obiecte se afla in custodia Muzeului de Istorie din Sighetu-Marmatiei. Obiectele de bronz, descoperite in locul mentionat mai sus, dovedesc ca aceste locuri erau locuite inca inaintea sec. XI-lea. Trebuie mentionat ca dispunem de putine date arheologice care sa ateste prezenta fiintei umane pe aceste meleaguri.

Organizarea politico-administrativa
Organizarea politico-administrativa a comunei Bistra este cunoscuta inca din anul 1411, insa avem si date din sec. al XI-lea.
Bistra devine comuna in anul 1913. Mentionam primarii in ordinea mandatelor: Dutciuc Fedor, Mascaliuc Mihai, Ciubica Dumitru, Marchis Mihai, Cocerjuc Nicolae, Anisorae Vasile, Maricee Petru, Roman Stefania, Coreniue Dumitru si Onujec Vasile.
Crasna – Viseului devine de sine statatoare din 1945 si functioneaza ca unitate teritorial administrativa, iar din 1968 intra in componenta comunei Bistra. Amintim primarii: Baraniuc Ivan, Romaniuc Nicolae, Bilcee Nicolae si Gredjuc Dumitru.
Valea – Viseului avea statut aparte. Zona de vest a localitatii intra in componenta Ronei de Sus, iar partea de est, intra in componenta localitatii Tribusa aflata pe teritoriul Ucrainei. In perioada anilor 1945 – 1950 localitatea este de sine statatoare. Amintim primarii: 1918 – Stefan Soriceae, 1926 – 1940 – Nicolae Frasin, 1940 – 1944 – Petrut Iurcut, 1944 – 1950 – Petru Papariga.

Activitatea economica
Din date statistice aflate in cancelaria comunei Bistra rezulta ca suprafata totala a terenurilor este de 13.229 ha, din care persoanele fizice detin 4813 ha, iar 8416 ha, apartin Fondului Forestier si alte terenuri. Din suprafata de 8416 ha, 1413 ha, apartin persoanelor fizice si 7003 ha, statului. Din suprafata de 4813 ha, 520 ha reprezinta teren arabil, 1830 ha – pasuni alpine, 2038 ha – fanete, 52 ha – livezi, 91 ha – curti si cladiri, 282 ha – alte terenuri.
Se cultiva pe suprafete mai intinse cartoful, porumbul, ovazul, fasolea, ceapa, morcovul, patrunjelul, usturoiul, castravetii, dar exclusiv pentru consumul propriu, nu pentru comert.
Numarul animalelor si al pasarilor domestice la sfarsitul anului 2001 se prezinta astfel:

  • bovine – 1600 capete,
  • cabaline – 96 capete,
  • ovine – 3285 capete,
  • caprine – 112 capete,
  • porcine – 1500 capete,
  • pasari de curte – 6400 capete,
  • familii de stupi – 140 capete,
  • iepuri de casa – 120 capete.

Ocupatia de baza a locuitorilor comunei este totusi cultivarea pamantului si cresterea animalelor si pasarilor domestice. Datorita faptului ca fertilitatea solului este scazuta si eficienta muncii redusa, rezulta necesitatea asigurarii unui nuvel de trai prin efectuarea si altor activitati productive. Din cele mai vechi timpuri, locuitorii se ocupau cu munci forestiere – exploatarea si prelucrarea lemnului. Amintim cativa mai vajnici muncitori forestieri: Marchis Gheorghe, Mascaliuc Gheorghe, Boiciuc Ion si Nicolae, Ilistei Ion, Craus Ion, Ilritiuc Mihai si Ion, Boiciuc Gheorghe, Perejuc Petre, Gorgan Dumitru si altii.
O alta meserie a locuitorilor, era si este constructii din lemn si prelucrarea lemnului. Amintim cativa mesteri in constructii: Boiciuc Ion, Hritiuc Ion, Boiciuc Petru, Boiciuc Nicolae, Crasniuc Ion, Bocicoree Gheorghe, Petretchi Ion. Ciobanitul si pastoritul animalelor este o alta preocupare a locuitorilor comunei noastre. Amintim pe: Boiciuc Nicolae, Turus Ion, Nicoriei Nicolae, Mascaliuc Gheorghe, Iurcut Vasile, Motocila Ion, Boiciuc Nicolae, Slavita Ion, Calena Gheorghe, Hera Ion. O alta preocupare a fost si mai este mineritul. Pentru asigurarea celor necesare traiului, zeci de locuitori, au lucrat si mai lucreaza in minerit, la exploatarea miniera Baia-Borsa, insa in urma modernizarii si restructurarilor in minerit – nr. celor ce muncesc in minerit s-a redus mult. De asemenea, amintim ca un nr. mare de locuitori, in special din Valea – Viseului, au lucrat in intreruperi din Sighetu-Marmatiei: Fabrica de mobila, Fabrica de suruburi, CFR etc.
Din vechime, multi locuitori ai satelor noastre lucrau ca plutasi, taind lemnul din paduri pe care apoi i-l transportau pe raurile Viseu si Tisa, tocmai departe de Ungaria si Austria. Pentru exploatarea si prelucrarea lemnului, in Bistra a fost construita o fabrica, care apartinea evreului Sainer. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, aceasta fabrica a fost incendiata de soldati unguri, la retragere. Tot in Bistra au functionat cuptoare de ardere a varului, care produs a fost valorificat in localitatile din apropiere, dar si in Viseu, Sighet, Satu-Mare. Incepand cu anul 1990, structura cuprinderii populatiei in activitati economico-industriale si sociale este cu totul alta si aceasta datorita faptului ca a disparut sectorul de stat si a aparut cel privat, dar care totusi cuprinde un numar mult mai mic de populatie in activitati economico-industriale si sociale. La nivel de comuna, locuitorii satelor noastre lucreaza in sector de stat: invatamant, sanatate, domeniul public (primarie), telecomunicatii, CFR. Majoritatea insa lucreaza in ateliere de proprietate particulara (AF sau SRL) orientate spre prelucrarea lemnului, unde la nivel de comuna au aparut un numar mare de gatere, de debitare a lemnului, ateliere de confectionare a tamplariei si materialelor de constructie din lemn. De asemenea, intreaga gama de produse alimentare si industriale este comercializate de proprietari particulari.
Comuna Bistra este legata cu tara prin cai ferate si drumuri.

Viata spirituala
Localitatile Bistra, Crasna si Valea-Viseului sunt cunoscute inca din anul 1411, pe atunci apartinand de comuna Petrova, iar locuitorii lor erau urmasi encazului Ferdinanta Kolcatovica veniti din Galitia, rahau, Colomea, Bilen. Erau crestini, despre crestinitatea lor vorbeste cronicarul Al. Filipascu in “Istoria Maramuresului”. Inca din 1643 se aminteste de prezenta pe aceste meleaguri a preotului Serafim stefan. Mai sunt mentionati si alti preoti ca Stefanus Marina, Nemes Laszlo, Marina Istvan. Merita amintit ca intreaga activitate religioasa se facea in limba ucrainiana si vechea slavona.
Prima biserica construita din lemn in Bistra, dateaza din anul 1856. Intre anii 1960-1965 este renovata si modificata, iar in 1992, in urma unui incendiu a fost distrusa. In Valea-Viseului prima biserica, tot din lemn a fost construita in anul 1880, iar cea din Crasna in anul 1882.
Intr-o diploma datata 1853 se aminteste ca bisericile acestor localitati erau frecventate de un numar de cca. 1020-1050 crestini. Incepand cu anul 1860 localitatile Bistra, Crasna si Valea-Viseului aveau in componenta populatiei lor si cetatenii de nationalitate evreiasca.
Merita de mentionat faptul ca, dupa anul 1990 locuitorii comunei Bistra au trecut la construirea de lacasuri de cult pentru ca cele vechi erau neincapatoare si intr-o stare avansata de degradare. Stadiul de realizare este avansat, adica acoperite cu tabla zincata, tencuite in exterior si interior, au dotari interioare, iar cea din Bistra are instalata centrala de incalzire proprie. La cele din Crasna si Valea-Viseului se lucreaza la pictura. Mentionam ca bisericile din comuna noastra, sub conducerea preotilor Ardelean Ion (Bistra), Ardelean vasile (Crasna), Sacalus (Valea-Viseului), desfasoara o larga activitate religioasa de mentinere a traditiilor crestinesti, de educare a populatiei in spiritul moralei crestine-duhovnicesti, de cultivare a dragostei de tara, de frumos, a relatiilor de prietenie, de iubire si ajutor reciproc.

Asistenta Medicala
Trebuie amintit ca pana la primul razboi mondial, in satele noastre nici nu se vorbea despre tratarea medicala a persoanelor suferinde de diferite boli, chiar si cele contagioase, cum ar fi sifilisul, boli pulmonare, holera sau ciuma. Bolile amintite adeseori au facut ravagii in randul populatiei. Intre cele doua razboaie mondiale, in bazinul raului Viseu, a lucrat un singur medic, care deservea localitatile Leordina, Ruscova, Petrova, Crasna, Bistra si Valea Viseului, insa consultanta medicala era foarte costisitoare. De aceea populatia se trata prin medicina naturista, practicate de “babe-vraci”, folosind “licorilor locale”. Abia dupa anul 1945, au fost luate unele masuri medico-sanitare, aducandu-se unele medicamente de stricta necesitate, ca: penicilina, praful DDT, aspirina, precum si unele materii de intretinere a igienei – sapun, soda caustica.
In anul 1970, comuna Bistra dispunea de un medic generalist si trei asistente medicale.
In momentul de fata, fiecare sat este incadrat cu cate un medic generalist si personal medico-sanitar aferent.

Elemente specifice de etnografie si folclor
Arhitectura gospodariilor:
Din cele mai vechi timpuri gospodariile erau realizate de locuitori, in stil propriu, in raport cu posibilitatile materiale, primele case construite erau din lemn sau piatra. De obicei, casa avea 1-2 camere, cu o veranda sau terasa in fata usii de la intrare, cu geamuri mici pentru a proteja locuinta de patrundere in interior a raufacatorilor. Acoperisul era realizat din sindrila, in mare parte avand forma a 4 ape. Acum, arhitectura unei locuinte si dependintele sunt cu totul altfel realizate. Au capatat forma moderna, cu 1-2 sau chiar 3 nivele, curti asfaltate si canalizate cu apa potabila adusa la robinet, iar la iluminatul interior se foloseste curentul electric. In interior gaseai masa, patul, laite, si alte lucruri necesare interiorului. Gospodaria dispunea si de grajduri pentru animale, cotete pentru porci si gaini, camara pentru alimente, beciuri pentru depozitarea cartofilor, fructelor si muraturilor.
De remarcat faptul ca in timpul unei gospodarii in zilele noastre este cu totul deosebit fata de gospodarii realizate in urma cu 50-100 ani in urma. Acum arhitectura unei locuinte si dependinte sunt cu totul altfel realizate. Au capatat forma moderna, cu 1-2 sau chiar 3 etaje. Curti asfaltate si canalizate, cu apa potabila adusa la robinet. Au disparut grajduri si cotete si in locul lor au aparut garaje, incalziri centrale cu aburi pentru locuinte. La iluminatul interior se foloseste curentul electric cu cele mai sofisticate mijloace de iluminat. Casele sunt dotate cu aparatura casnica moderna: congelatoare, frigidere, aragaze, ventilatoare. In comuna Bistra sunt multi mesteri constructori care participa la realizarea constructiilor, chiar si a celor trei biserici, unde amintim: Boiciuc Petru, Boiciuc Ion, Hritiuc Mihai si Gheorghe Iurac, Glodean Vasile, Gredjuc Gheorghe si altii.

Portul popular:
Alaturi de arhitectura gospodariilor taranesti, portul popular si artizanatul sunt preocuparile de baza a locuitorilor satelor noastre, din cele mai vechi timpuri pana in prezent. Aceste ramuri mestesugaresti au evoluat si capatat noi forme si dimensiuni in raport cu evolutia vietii locuitorilor sai. Portul popular, artizanatul erau su sunt mijloace necesare existentei si traiului taranului. Locuitorii comunei Bistra, erau intotdeauna preocupati sa gaseasca modalitati si procedee posibile, care sa-i faca viata mai buna, mai frumoasa. Gustul si frumusetea portului au fost si sunt preocupari permanente. Taranii, si in special tarancile au cautat sa-si impodobeasca locuintele cu lucruri frumoase si utile. Tesand, crosetand, cosand covoare, stergare, camasi, fete de masa colorate, carpete, goblenuri, si alte obiecte de ornament.
In trecut,  portul avea specific local, insa cu trecerea timpului  acesta dispare si este inlocuit cu asa-zisul port orasenesc modern.

Datini si obiceiuri:
Date concrete privind datinile si obiceiurile in satele noastre, ne parvin inca din prima parte a sec. al XIX-lea, mentionate in lucrarea “Familia” de Simion Botezanu. Te incanta si-ti salta inima cand asculti un batran, spunandu-ti o povestire, un cantec sau o balada, si avem multe asemenea obiceiuri si datini. Multe sunt legate de sarbatori religioase, cum sunt colindele si obiceiurile de Craciun, cand conducatorii umbla din casa in casa, vestind nasterea Domnului Isus Hristos. Grupurile de conducatori sunt urmate din copii, feciori si persoane in varsta, iar truda lor este rasplatita cu dulciuri, bauturi alcoolice si nealcolice si bani. Aceste datini sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, si spre bucuria si satisfactia noastra sunt pastrate in cele mai bune conditii. Datorita faptului ca satele comunei erau in trecut catune apartinatoare comunei Petrova, a existat si exista multe asemanari intre datinile si obiceiurile nostre ucrainiene si cele ale romanilor.

Particularitatile de grai si folclor:
Netinand seama, ca pana in anul 1813 satul Bistra, iar satul Crasna pana in 1945 intrau in componenta comunei Petrova, formand unitatea administrativa cu populatia romana. Totusi aceasta apartenenta la populatia romana din Petrova nu a dus la schimbari radicale in structura etimologica a populatiei ucrainiene, ca sa dovedeasca tendinta romanizarii ei.
Mai multe schimbari si influente, care au contribuit la modificarea etimologiei si toponimiei denumirilor, a numelui si a prenumelui locuitorilor de etnie ucrainiana s-a produs in perioada stapanirii ungare in Transilvania, unde personalul public al primariilor a folosit diferite mijloace pentru maghiarizarea populatiei ucrainiene, astfel, din Mascaliuc in Maszkalyk, din Uliei in Ulies, Ion in Ianos, Gheorghe in Gurgy, Vasile in Laszlo, Ilinca in Ilonca, Maria in Morisca etc.
In conditiile actuale de dezvoltare a lumii, cand exista aceasta libertate de miscare, dintr-o tara in alta, cand legaturile economice, politice si culturale, dintre popoare au devenit foarte stranse, pot fi si remarcam, de fapt cazuri de interactiune a limbilor, chiar si fara sa aiba un contact nemijlocit intre colectivitatile lingvistice respective. Mijlocitorul lor este internetul, radioul, televiziunea etc.
Intrepatrunderea sistemelor lingvistice devine mult mai intensa, atunci cand doua sau mai multe comunitati lingvistice intra in contact nemijlocit, ca de exemplu, in timpul cuceririlor, a subordonarii, a traiului nemijlocit a doua sau mai multe etnii impreuna, asa cum este cazul scolilor noastre (ucrainiene), unde invata inpreuna elevii de etnie ucrainiana si romana.
Particularitatile de grai, au cunoscut multe modificari, odata cu trecerea la modernism, unde mai ales tineretul foloseste multe cuvinte jargon, pentru a se manifesta superior fata de colegii sau prietenii sai, pentru a se remarca ca el este cineva. De asemenea particularitatile de grai, au cunoscut schimbari odata cu trecerea in unele scoli a invatarii tuturor materiilor in limba romana, a folosirii tot mai multor termeni imprumutati din limbile de circulatie internationala. Datorita acestui fapt, limba ucrainiana nu mai este curata, deoarece sunt preluate alte cuvinte din limba straina (romana).
In aceste imprejurari, vorbind limbi diferite si convietuind pe acelasi teritoriu, etnia ucraineana, traind alaturi de cea romana, mai ales in satul Crasna, unde traiesc numeroase familii romanesti si familii mixte si in acest mod s-a creat o interferenta lingvistica.
Pentru a se face o oarecare diferentiere privind vorbirea in limba ucrainiana, se poate spune doar ca cei varstnici converseaza in limba materna (ucrainiana), pe cand cei tineri le vorbesc pe amandoua (romana si ucrainiana)